siguranta in trei puncte.

Desi masinile moderne au nenumarate sisteme de siguranta, cum ar fi airbag-urile, centura de siguranta ramane cel mai important sistem de siguranta pentru pasageri. Fara ea, airbag-urile nu ar face decat sa lezeze si mai puternic corpul pasagerilor, in cazul unui impact, potrivit Volvo.

"Pentru majoritatea soferilor, utilizarea centurii de siguranta face parte din ritualul de incepere a unei calatorii. Asta ne face sa uitam potentialul ei salvator", explica Peter Rask, director in cadrul Volvo Marea Britanie.

Centura de siguranta, o dotare care nu interesa pe nimeni

Soferia in anii '20 si '30 era periculoasa, mai ales ca numarul de masini crestea constant.

In Statele Unite ale Americii (SUA), centura de siguranta a fost purtata pentru prima data de pilotii din diverse competitii automobilistice. De aici, doctorii americani si-au dat seama de potentialul salvator al centurii de siguranta si si-au confectionat singuri centuri. Cativa medici au deschis, in 1930, dezbaterea publica in presa timpului si au cerut ca toate masinile sa fie echipate cu centuri de siguranta, insa nimeni nu i-a bagat in seama.

Dupa al doilea razboi mondial, constructorul American Nash a facut un prim pas, dotand masinile produse in 1949 cu centuri de siguranta cu prindere in doua puncte, cum sunt cele din avion.

Interesul pentru o asemenea dotare era practic inexistent, asa ca programul pilot a fost abandonat dupa doar un an.

Oricum, ideea imbunatatirii securitatii masinilor a ramas vie in capul cercetatorilor, iar progresele au fost facute mai ales in urma presiunilor asociatiilor medicilor din SUA.

In 1955 Ford si Chrysler au anuntat ca centurile de siguranta in doua puncte vor fi disponibile ca optiune pe modelele produse incepand cu 1956. General Motors si American Motors s-au alaturat demersurilor de a introduce centuri de siguranta pe masinile lor mai tarziu, dar cererea era inca foarte scazuta.

In Suedia, seful Volvo facea o mutare istorica

Inginerul Nils Bohlin lucra la divizia de aviatie a Saab inca din 1940. In 1955 el a fost desemnat responsabil pentru dezvoltarea scaunului catapultabil si pentru alte sisteme de siguranta pentru pilotii avioanelor. El a inventat scaunul catapultabil pentru celebrele avioane J35 Draken.

In 1958 Nils Bohlin a fost adus la Volvo de catre presedintele companiei din acele timpuri, Gunnar Engellau, si l-a numit inginer sef pentru dezvoltarea sigurantei masinilor Volvo. Gunnar Engellau a inteles ca promovarea securitatii masinilor este un punct forte si a facut intocmai acest lucru, care oricum se plia pe reputatia Volvo de pana atunci. Ecourile se aud si astazi, desi aproape toti producatorii auto ofera masini sigure in prezent.

Pentru Bohlin provocarea a fost foarte mare. La Saab trebuia sa arunce oamenii afara dintr-un vehicul care circula cu viteza, iar la Volvo trebuia sa gaseasca un sistem care sa-i tina in interior.

Pana la acel moment, Volvo utiliza o centura in diagonala cu prindere in doua puncte. Practic era folosita doar o parte a centurilor de siguranta pe care le regasim astazi in orice automobil.

"Mi-am dat seama ca atat partea superioara a toracelui, cat si bazinul, trebuie sa fie tinute pe loc, cu o centura care sa treaca peste piept si cu alta peste solduri", explica Bohlin in anii '50.

In 1958 a fost patentata centura cu fixare in trei puncte, iar in 1959 Volvo Amazon si Volvo PV 544 au fost primele masini care au fost echipate cu astfel de sisteme de retinere. Masinile erau vandute in statele nordice.

Chiar daca legile din diverse state prevedeau inca din 1960 ca toate masinile noi sa fie echipate cu centuri de siguranta, legi de sanctionare a celor care nu le poarta au intrat in vigoare 11 ani mai tarziu.

Centurile pentru locurile spate. Cine are nevoie de ele?

Au trecut aproape zece ani pana ce Volvo a convins cumparatorii de masini ca este necesara montarea de centuri de siguranta si pentru locurile din spate, desi constructorul avea resursele tehnice necesare sa le introduca simultan cu cele pentru locurile din fata. Asa se face ca primele masini dotate cu centuri de siguranta si in spate au fost produse incepand cu 1967.

Chiar si in zilele noastre soferii si pasagerii nu constientizeza riscurile la care se expun nepurtand centurile cand stau in spate.

In cazul unui accident, pasagerii din spate sunt aruncati spre locurile din fata cu o forta cuprinsa intre 3 si 5 tone, punand in pericol atat viata lor, cat si pe cea a ocupantilor de pe locurile din fata.

Mituri despre centura de siguranta

Dar daca efectele utilizarii centurii de siguranta sunt benefice, de ce nu toata lumea poarta centura?

Printre soferi circula mituri potrivit carora centura este periculoasa pentru ca te impiedica sa iesi din masina in cazul unui accident, ca sifoneaza hainele, ca este incomoda si ca airbag-ul ofera suficienta protectie.

Cu toate acestea, coliziunile sunt periculoase chiar si la viteze mici. Un impact la 40-42 de kilometri pe ora, deci viteza de oras, supune corpul uman la presiuni similare cu picajul in gol de la etajul al treilea al unei cladiri, potrvit Volvo.

Cum sa purtam corect centura de siguranta

Breteaua oblica care traverseaza pieptul trebuie sa treaca cat mai aproape de gat, nu de umar. Deci trebuie ca punctul de prindere de pe stalpul lateral al masinii trebuie sa fie pozitionat cat mai sus (in cazul in care este reglabil) sau scaunul reglat pe verticala in asa fel incat centura oblica sa treaca aproape de gat si departe de umar. In acest fel scad riscurile ranirii umarului, iar sustinerea corpului este echilibrata.

Desi legislatia romaneasca permite femeilor cu sarcina vizibila sa nu poarte centura de siguranta, aceasta ar trebui totusi purtata si de catre acestea, spune Volvo.

Femeile insarcinate ar trebui sa pozitioneze partea inferioara a centurii sub abdomen, cat mai jos cu putinta, iar partea superioara (oblica) ar trebui sa treaca car mai aproape de gat, printre sani si sa fie fixata in lateral in locasul destinat, fara a jena sarcina.

Date cheie

1959 Introducerea centurilor in trei puncte, o inventie Volvo
1967 Introducerea centurilor de siguranta pentru locurile din spate in dotarea standard a masinilor
1969 Introducerea centurilor cu rola si bila pentru blocare, pentru locurile din fata
1971 Avertizoare pentru centura de siguranta, pentru locurile din fata
1972 Centuri cu prindere in trei puncte pentru locurile din spate
1986 Centura in trei puncte pentru al cincilea loc din masina, cel de pe mijlocul banchetei din spate
1987 Introducerea pretensionatoarelor mecanice pentru centurile din fata
1991 Reglarea automata a inaltimii centurilor pentru locurile din fata
1992 Introducerea pretensionatoarelor pirotehnice pentru centurile din fata
1993 Introducerea sistemului autoblocant pentru toate centurile din autoturisme
1996 Limitatoare de efort pentru locurile din fata
1999 Introducerea pretensionatoarelor pirotehnice pentru toate centurile din masina
1999 Limitatoare de efort in centurile pentru bazin, pentru locurile din fata
2003 Introducerea avertizoarelor pentru toate centurile din masina
2003 Pretensionatoare pirotehnice pentru centura de bazin, pentru locurile din fata
2003 Limitatoare de efort adaptive pentru locurile din fata
2007 Limitatoare de efort pe doua nivele, pentru copii si adulti, pentru locurile din spate
2008 Limitatoare adaptive de efort in cazul unor coliziuni la viteze mici, pentru locurile din fata